Noaptea cu-ale ei suspine,
Cerne lacrimi printre stele,
Un dor se duce si altul vine ,
Acum prin gandurile mele...
De printre nori fugari se-arata,
Doar razele maiastrei lune,
Si-mi lumineaza incaperea ,
Unde am stat candva cu tine.
Doar un paianjen ce-si mai tese,
In liniste , panza de fir,
Imbraca printre colturi sterpe ,
Melancolia de safir.
A fost candva o camaruta,
Ce ne primea pe amandoi,
Era frumoasa si placuta ,
Cand eu si tu ...eram un ..Noi''...
Cine mai stie pe ce drumuri ,
Vom colinda straini prin lume?!
Si cine stie pe ce plaiuri ,
Far'o directie anume....
Era april ...si-abia-ncoltise,
Boboci firavi de liliac ,
Iar nuferi albi , pluteau agale,
Pe stralucirea unui lac...
Noi ne plimbam pe strazi agale,
Nici nu stiu cand,nici nu stiu unde...
Stiu doar ca ne iubeam prea mult,
S-avem o directie-anume...
Uitam de tot ce-aveam in jur,
Prea capturati eram de noapte,
Si ne plimbam pe cararui ,
Si vorbe dulci spuneam in soapte.
Era frumos...chiar prea frumos ...
Sa fie-atat de-adevarat...
Vezi tu...nimic nu tine vesnic,
Nimic nu e cum am visat...
Lilly , Madrid -Spania
(2 aprilie 2014 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu